shopping-bag 0
Items : 0
Subtotal : 0.00lei
View Cart Check Out

victor-vasilache

Victor „Puiu” Vasilache

Sunt născut şi crescut în Galaţi şi sunt mândru că am făcut ceva pentru oraşul meu. Nu a fost uşor, a fost destul de greu, dar contra tuturor conducătorilor din acele vremuri, Oţelul a reuşit să se ridice şi poate este singura echipă din ţară, care a plecat dintr-un campionat jucat în Combinat şi a ajuns să se dueleze cu Juventus Torino! (Victor Vasilache)

Victor Vasilache poate fi considerat, pe bună dreptate, drept creatorul echipei Oțelul Galați în forma sa modernă și profesionistă. S-a născut pe 11 aprilie 1942, în localitatea Brăneşti din județul Galați.

Așa cum îi plăcea să afirme era născut și crescut în Galați. Asta explică atașamentul deosebit față de ceea ce înseamnă comunitatea locală și poate că tot cu el a început și mentalitatea care caracterizează suporterul oțelar, care de-a lungul timpului a avut mai multă încredere în sportivii gălăţeni, decât în “mercenarii” veniţi din alte zone.
Scurta sa plecare din orașul pe care l-a iubit a făcut-o doar pentru a urma facultatea. Apoi, ca proaspăt absolvent al Institutului de Educație Fizică și Sport din București, a devenit responsabil la un club sportiv cu echipă de fotbal în Divizia B. Formaţia se afla pe loc retrogradabil spre final de campionat și deţinea un club de atletism fără sportivi legitimaţi.

Așadar, munca sa a început la Oțelul în 1974, în Divizia C. Mai mult, echipa a fost imediat mutată la Adjud. Astfel, Victor Vasilache a fost nevoit să înființeze trei noi cluburi de fotbal (LBR, Venus Turnare Continuă și Rapid UETU), toate aparținând de Combinatul Siderurgic Galați. Acestea au fost înscrise în campionatul municipal.
În 1980, LBR a promovat în “B”, unde a evoluat sub titulatura de Oțelul LBR. În același an, Oțelul a devenit un adevărat Club Sportiv, Victor Vasilache reușind înființarea de secții și în alte discipline (șah, handbal, moto, box, parașutism) pe lângă cele deja existente (fotbal și atletism).

Însă sistemul i-a mai dat o lovitură năprasnică prin mutarea echipei la Tecuci. Nici atunci nu s-a dat bătut și, prin Metalosport, împreună cu jucătorii care au refuzat să plece la Tecuci, a promovat  din nou în “B” în 1983, iar în 1986 şi-a văzut visul cu ochii ajungând în prima ligă.
Doi ani mai târziu, în urma unui meci decisiv la Moreni, împotriva echipei locale Flacăra, dar și a unui întreg sistem, cu un meci prelungit cu aproape 20 de minute, Oțelul a obținut dreptul de a reprezenta România pentru prima dată pe plan internațional terminând pe locul 4!

Aşadar, pe 7 septembrie 1988, traseul echipei, din campionatul municipal, via Divizia C şi B, și-a atins apogeul sub umbrela lui Victor “Puiu” Vasilache, împotriva tuturor nedreptăților suferite. Mai mult, Oțelul, prin golul lui Profir, învingea Juventus Torino la Galați, pe Stadionul “Dunărea”!
După 16 ani de muncă, la 1 decembrie 1989, cu puţin înainte de Revoluţie, nea Puiu a fost înlăturat de la conducerea clubului pe care l-a construit din nimic aproape.
Acesta şi-a văzut munca aruncată la gunoi în două rânduri, dar cu toate acestea a luptat în continuare, a pus suflet şi şi-a văzut visul cu ochii: a dus Oţelul în prima ligă, transformând-o în echipa fanion a oraşului Galaţi! Fără acest om, povestea Oţelului nu ar fi existat niciodată…

În cadrul evenimentului „50 de ani, 50 de legende” organizat de revista suporterilor, „Dunărea Bătrână”, în decembrie 2014, Victor Vasilache a avut un discurs emoţionant în care a spus că Oţelul e singura echipă din România care a plecat de pe maidan şi ajuns în cupele europene.
Peste numai 3 luni nea Puiu, cel care a înfiinţat Oţelul şi mai apoi l-a salvat în două rânduri a încetat din viaţă la vârsta de 72 de ani. Cel mai mare om din istoria echipei noastre s-a stins, iar, la numai un an, creaţia sa a dat faliment în ceea ce poate fi numită cea mai neagră perioadă a fotbalului gălăţean.

Istoria şi zbaterile lui Puiu Vasilache ne-au obligat pe noi, suporterii, să-i păstrăm legământul intact şi pentru generaţiile care urmează am reînfiinţat Oţelul, sub numele de Suporter Club Oţelul Galaţi, cu gândul că într-o zi vom recupera palmaresul glorios construit prin munca şi migala unor oameni de cinste precum acesta.
mesaj-puiu-vasilacheFanii Oţelului şi-au luat rămas bun cum se cuvine de la părintele clubului fanion al oraşului Galaţi. Convoiul funerar s-a oprit bineînţeles şi la stadionul “Oţelul”, iar părintele echipei noastre de suflet a fost dus pentru ultima oară pe gazonul arenei din Ţiglina III. Suporterii prezenţi i-au scandat numele şi au aplaudat în semn de respect pentru cel mai mare oţelar.
La capătul drumului, mai exact la Cimitirul “Eternitatea”, fanii au învelit sicriul părintelui Oţelului cu steagul sfânt roş-alb-albastru, pe care au fost imprimate toate siglele pe care clubul nostru le-a avut de-a lungul timpului.
Apoi, la meciul cu FC Braşov s-a ţinut un moment de reculegere în memoria preşedintelui de onoare al Oţelului. Suporterii i-au scandat din nou numele legendei clubului, în timp ce ultrasii din cele două peluze au afişat două bannere foarte asemănătoare ca mesaj. La Nord a fost afişat “Memoria lui Puiu Vasilache / Va duce Oţelul mai departe”, în timp ce la Sud pânza a rămas pe toată durata meciului pe gardul despărţitor: “Fără nea Puiu noi nu am fi existat / În memoria lui, Oţelul trebuie salvat”.

Aşa cum nea Puiu a refăcut echipa de la zero în două rânduri şi a luat-o de la capăt nici noi nu trebuie să cedăm. Asta ne-a învăţat eroul oţelar Victor Vasilache! Că niciodată nu trebuie să deznădăjduim, ci trebuie să luptăm până la capăt, iar când nu se mai poate face nimic să renaştem… El va rămâne mereu părintele Oţelului, iar noi, “copiii” lui, avem datoria să-i ducem creaţia mai departe.

victor-vasilache-2

Victor „Puiu” Vasilache (decembrie 2014) Aşa cum sunt, ţin să vă mulţumesc pentru tot ce aţi făcut şi voi fi recunoscător atât cât voi avea de trăit tuturor spectatorilor şi oamenilor care au crezut în Oţelul şi vor crede în continuare. Nu a fost uşor, a fost destul de greu, dar contra tuturor conducătorilor din acele vremuri, Oţelul a reuşit să se ridice şi poate este singura echipă din ţară, care a plecat dintr-un campionat jucat în Combinat şi a ajuns să se dueleze cu Juventus Torino!

În semn de respect pentru tot ce a făcut pentru istoria echipei, conducerea SC Oţelul Galaţi a decis ca primul card de membru socios să fie acordat în mod simbolic părintelului clubului nostru: Victor „Puiu” Vasilache!