Oțelul joacă astăzi pe o arenă pe care, la nivelul primei ligi, s-a aflat ultima dată în urmă cu 12 ani. Era vechiul stadion Steaua, loc în care suporterii roș-alb-albaștri trecuți de o anumită vârstă savurau într-un august al anilor ’90 un succes greu de închipuit în acele vremuri. Întâlnim diseară FCSB-ul de la ora 22.00 și, până la startul partidei, încercăm să rememorăm unele clipe de oțel ale echipei-fanion a Galațiului.
23 august 1997. Pe vremea în care se spunea că echipele de provincie pierdeau la București încă de la încălzire, Oțelul cobora pe bătrâna arenă din Ghencea și pentru a răzbuna un 1-5 din luna martie a aceluiași an. Se întâmplase pe propriul teren, în prezența a peste 13.000 de oameni, cu cele două echipe aflate pe podiumul clasamentului. La București, în schimb, ai noștri deschideau scorul la mijlocul primei reprize prin Vali Ștefan (min. 27), însă gazdele, care peste alte patru zile aveau deplasare de Champions League la Paris St. Germain, n-au sesizat avertismentul. Rotariu egala imediat (min. 31), iar, cu precădere după pauză, asediul la poarta dunăreană creștea. Ieșirile pe contră ale Oțelului au fost dintotdeauna o armă eficient scoasă din rastel. Cătălin Tofan puncta pentru 2-1 (min. 50), iar într-un final de necrezut pentru tribunele steliste, Costin Maleș trimitea imparabil din colțul careului în vinclu. 3-1 (min. 79)! Peluza fanilor gălățeni de sub greaua tabelă a militarilor era în delir, iar succesul în fața Stelei a rămas o bornă esențială. Depășită de performanțele ulterioare ale clubului, cu cele două uriașe trofee din 2011 și cu participarea în grupele UEFA Champions League, dar luminoasă. Cumva premonitorie pentru anii care aveau să vină.
2 septembrie 2012. Ultima dată în Liga 1 pe acest stadion, Oțelul reușea un joc bun în compania Stelei, căci astfel se numea respectiva echipă în acea perioadă, însă pierdea la un singur gol diferență. Se încheia 2-1 cu o bijuterie semnată de argentinianul Gabriel Viglianti (min. 13): un șut fără preluare de la mare distanță sub bara lui Tătărușanu. Împotriva formației FCSB de astăzi, ai noștri au jucat și sezonul trecut, însă pe Arena Națională, atunci când elevii lui Dorinel Munteanu se impuneau cu un sec 2-0 (Samuel Teles min. 7, Juri Cisotti min. 64). Astăzi, de la ora 22.00, vom fi iarăși pe stadionul Steaua, reconstruit de la zero pentru Campionatul European și inaugurat în 2020. De data aceasta jucăm în cadrul Superligii, căci în stagiunea 2022-2023, echipa-fanion a Galațiului trecea prin două meciuri de mare luptă cu CSA Steaua pentru promovare: 1-0 și 1-1.
Ne întoarcem în Ghencea cu sentimentul că ne putem bucura iarăși, că Maciel, Pop, Cisse și ceilalți pot prelungi invincibilitatea din acest start de sezon. Forza, Oțelul!