Plugusorul

Se apropie finalul anului 2016, un an foarte agitat dar şi plin de multe realizări pentru comunitatea oţelară. Sperăm că anul care vine să ne aducă victorii, un buget mai mare, socios cu mult mai mulţi dar şi o promovare în Liga a III-a.
Şi, pentru a păstra tradiţia în comunitatea suporterilor echipei Oţelul, va prezentăm şi în acest an un pluguşor dedicat vouă, celor ce vă identificaţi cu cele trei culori roşul, albul şi albastrul.

Aho, aho copii şi fraţi,
Socios, sponsori şi-angajaţi,
Staţi puţin, jos păhărelul,
Şi-ascultaţi despre Oţelul.
Mâine anul se-noieste,
Pluguşorul se porneşte,
Iar noi facem o urare,
Baftă şi o PROMOVARE!
Bateţi toba fraţi ultraşi,
Şi strigaţi pentru urmaşi,
Să se-audă-n depărtare,
Ca Oţelul nu ne moare.
Mânaţi măi, hăi!!!!!!!
A fost anul un coşmar,
Ce-a lăsat un gust amar,
C-am văzut pentru moment,
Oţelul în faliment,
Nu blestem că-i sărbătoare,
Dar doresc ca orişicare,
Celor ce-au furat din bani,
În cătuşe, LA MULŢI ANI!
Fluturaţi steagul băieţi,
Şi strigaţi, de mai puteţi,
Nu-i echipa în Carpaţi,
Ca Oţelul din Galaţi!
Mânaţi măi, hăi!!!!!
S-au trezit suporteri toţi,
Şi-au scăpat clubul de hoţi,
S-au unit toţi împreună,
Şi-au pus mâna de la mână,
Au lăsat cu toţi mândria,
Şi ne-au făcut bucuria,
Hai sus fumigena frate,
Că acuma chiar se poate,
Nu mai e jandarmeria,
Să ne strice veselia,
Mânaţi măi, hăi!!!!!
Ne-a fost greu, noi ştim mai multe,
Au fost piedici poate sute,
Ne-am lovit de ziduri-nalte,
Dar le-am sfărâmat pe toate,
Am ştiut care e ţelul,
Şi-am făcut SC Oţelul.
Sus fularele suporteri,
S-adunăm nişte reporteri,
Să mai scrie şi de noi,
Nişte ştiri din doi în doi,
Că prea e tăcere frate,
Vrem Oţelul cu de toate,
Trageţi roata mai flăcăi,
Şi sunaţi din zurgalăi,
Mânaţi măi, hăi!!!!
Şi-am fost cavaleri de neuitat,
Aşa cum Dunărea Bătrână ne-a învăţat,
Şi-am cântat şi pe la ţară,
Şi nu ne-a fost inima amară,
Şi-am cântat pe pustii drumuri,
Să nu rămână jucătorii singuri,
Oţelarii au arătat că pot,
Să susţină echipa peste tot,
Că-i “dă Luz” sau Drăgăneşti,
Suporteri ca-n Galaţi nu mai găseşti.
Ia mai mânaţi măi, hai!!!!
De urât am mai ura,
Pe Stelica şi Haraga,
Oameni buni cu suflet mare,
Pentru Oţelul ajutoare,
Ce-au pus umărul cu noi,
Şi-au muncit cât doi ori doi,
C-au lăsat casă şi masă,
Oţelul ca să trăiască.
Mânaţi măi, hăi!!!
Jucătorii ştiu doar ei,
Cât merită în liga trei,
Că şi-au rupt picioarele,
Pe toate maidanele,
C-au luptat pe frig şi soare,
Pentru a Oţelului onoare.
Ridicaţi-vă-n picioare,
Suporteri cu mic cu mare,
Să strigăm cât mai putem,
Ce echipa-avem,
Ne face să bem.
La final de urătură,
Să mai dăm cu plugu’ o tură,
Că doar n-am uitat de el,
Preşedintele Cornel,
Să-i de-a Dumnezeu noroc,
Şi-Oţelul pe primul loc,
Cu o rugăminte vin şi eu că prostu’
Vrem pe stadionul nostru!
Alexandru şi Cosmin, nici ei nu sunt mai puţin,
Oţelari de când se ştiu,
Şi-aşa a ajuns Oţelul frate,
Pe mâini bune şi curate,
Iar în juru-i cu noi mii,
De la bunici la copii,
Că doar nu contează liga,
Atunci când iubeşti echipa.
Iar acum la încheiere,
Nu vă zic “La revedere”,
Ne vedem cu mic cu mare,
Cu toţii în deplasare!
Mânaţi măi, hăi!!!!!!!
La anul şi la mulţi ani.